Taina Sfintei Cununii

Cununia sau nunta este acea taină prin care, prin rugăciunile şi binecuvântarea preotului, se pogoară asupra două persoane – bărbat şi femeie care se însoţesc – harul dumnezeiesc care întăreşte şi sfinţeşte libera lor legătură.

Taina cununiei a fost întemeiată încă din Vechiul Testament, când Domnul i-a binecuvântat pe Adam si Eva, zicând: ,,creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi pe el.” (Geneza 1,28).

Mirii

Se pregătesc pentru primirea sfintei taine a Cununiei prin viaţă curată unul cu celălalt, prin rugăciune şi post. După ce au postit minim 3 zile şi mirii şi naşii, aceştia se spovedesc, iar dacă duhovnicul bineucuvintează, se şi împărtăşesc.

Naşii (Nunii)

Aceştia sunt martori şi garanţi (chezaşi) ai seriozităţii angajamentelor reciproce luate de viitorii soţi şi ai trăiniciei legăturii lor; de aceea, la logodnă, ei pun mâna, cu preotul, pe inele, iar la cununie, pe cununiile care se pun pe capetele mirilor, atât la aşezarea, cât şi la depunerea lor, fiind părtaşi la actul sfânt care se săvârşeşte.

Naşii trebuie să fie ortodocşi, cu o vieţuire creştinească exemplară, să fie mai în vârstă decât mirii, urmând a se purta faţă de aceştia ca nişte părinţi şi învăţători ai lor.  Este considerat sacrilegiu ca naşii să fie de altă confesiune .

Slujba Cununiei se săvârşeşte în biserică deoarece aceasta este locaşul lui Dumnezeu. Săvârşindu-se în biserică, nunta se face în faţa lui Dumnezeu însuşi şi cu binecuvântarea Sa. Fiind unul din actele cele mai de seamă din viaţa omului, cununia trebuie săvârşită în mijlocul colectivităţii, în văzul şi cu participarea obştii creştine din care facem parte, deci în biserică.

IMPORTANT:

Se aduc la biserică următoarele:

1. Certificat de căsătorie eliberat de primarie, consulat sau ambasadă
2. Verighete
3. Lumânările pentru naşi

Nota bene: bomboanele nu se aruncă peste miri, ci se servesc la sfârşitul slujbei la ieşirea din biserică.

Rânduiala şi semnificaţia slujbei

LOGODNA

(Legământul sau Aşezământul)

• Binecuvântarea mică (,,Binecuvântat este Dumnezeul nostru…”)
• Ectenie pentru Biserică şi miri
• Două rugăciuni pentru miri
• Punerea inelelor şi rostirea formulei de logodnă: ,,Se logodeşte robul lui Dumnezeu (N), cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.”  ,, Se logodeşte roaba lui Dumnezeu (N), cu robul lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.”
• Schimbarea inelelor mirilor

CUNUNIA

• Binecuvântarea mare (,,Binecuvântată este împărăţia…”)
• Ectenia mare (rugaciuni pentru Biserică şi miri)
• Trei rugăciuni de binecuvântare a mirilor

[A treia rugăciune cuprinde momentul principal al cununiei. Acum preotul, împreunând mâna dreaptă a mirelui cu mâna dreaptă a miresei, rosteşte formula ,,Însuţi, şi acum, Stăpâne, trimite mâna Ta din sfântul Tău locaş şi uneşte pe robul Tău X, cu roaba Ta X …” consfinţind legătura dintre miri.]

• Punerea cununiilor şi rostirea formulelor de cununie: ,, Se cunună (încoronează) robul lui Dumnezeu (N) cu roaba lui Dumnezeu (N), în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.”
• Invocarea Duhului Sfânt peste cei doi miri : ,,Doamne Dumnezeul nostru, cu mărire şi cu cinste încununează-i pe dânşii.”
• Citirea pericopelor apostolică şi evanghelică în care se arată măreţia căsătoriei creştine
• Ectenii şi rugăciune pentru miri, naşi şi credincioşi şi rostirea rugăciunii Tatăl nostru.
• Rugăciune de binecuvântare a pâinii şi vinului
• Împărtăşirea mirilor cu pâine şi vinul binecuvântate în timpul cântării ,,Paharul mântuirii voi lua şi numele Domnului voi chema”
• Dansul bucuriei, ritual ce simbolizează bucuria Bisericii că cei doi tineri au întemeiat o familie creştină şi, de asemenea, angajamentul luat de miri, naşi şi preoţi că noua familie creştină îşi va trăi viaţa după învăţătura lui Hristos cuprinsă în evanghelia de pe masa ce se înconjoară.
• Luarea cununiilor
• (preotul şi nunul iau împreună cununia de pe capul mirelui, timp în care preotul rosteşte formula ,,Mărit să fii, mire, ca Avraam…”, după care mirele săruta Sf. Evaghelie, Sf. Cruce şi cununia)
• (preotul şi nuna iau împreună cununia de pe capul miresei, timp în care preotul rosteşte formula ,,Şi tu, mireasă, mărită să fii ca Sarra…”, după care mireasa săruta Sf. Evaghelie, Sf. Cruce şi cununia)
  • 2 rugăciuni de binecuvântare a mirilor
  • Binecuvântarea de final.

Rugăciunea de la 8 zile după cununie este o rugăciune de binecuvântare a familiei întemeiate şi un ritual ce, în vechime, avea în vedere prezentarea acesteia întregii comunităţi. Pentru această rânduială, mirii, aducând cu ei lumânările de cununie ale naşilor, vin Duminica sau în zile de sărbătoare la biserică înainte de Sfânta Liturghie (până la ora 9.30). Stând în pronaosul bisericii, mirilor li se citeşte de către preot Rugăciunea de curăţire şi binecuvântare.  În vechime, se puneau pe capetele mirilor cununi cu ramuri (frunze) de merişor, pe care ei le purtau timp de o săptămână şi cu care veneau după opt zile de la nuntă la biserică, unde preotul le lua de pe capete.

A doua nuntă (cununie)

Se face atunci când amândoi mirii au mai fost căsătoriţi. Această cununie are o rânduială deosebită, întocmită special pentru asemenea cazuri. Această rânduială reflectă vechea disciplină a asprimii cu care erau privite odinioară asemenea căsătorii, precum şi concepţia că, numai prima nuntă este socotită o taină adevărată şi deplină.

Nunta de argint şi nunta de aur, adică aniversarea a 25, respectiv 50 de ani de la încheierea căsătoriei, se săvârşeşte într-un cadru mai familial şi restrâns. Preotul binecuvintează inelele de argint (ori de aur) ce se pun în degetele soţilor, alături de cele vechi.